Sigur stiti reclama aia la branza topita in care o pustoaica isi imagineaza cu bucurie ca baietelul o va lasa sa-i conduca masina cand va fi mare.

Asadar toti aspiram la viteza. Bebelusi fiind, suntem paralizati in mii de hainute si bagati in carucioare. Numai ca pe cat de comod e sa te plimbe altii, pe atat e de enervant e ca tu nu participi la deplasare, asa ca mergem de-a busilea prin casa, induram pana si rusinea premergatorului si invatam sa mergem in picioare. Apoi ne plictisim si de asta si ne luam role, biciclete sau scutere.

Ne ofticam insa cand iesim pe autostrada cu bicicletele si trebuie sa mergem cam pe langa asfalt de frica sa nu ne „agate” vreo masina grabita. Asa ca vrem sa uitam de fricile noastre si vrem sa fim noi in rolul soferului. Asa ca furam cheile de la Dacia sau Oltcitul familiei – ca, orice am lovi, nu e paguba prea mare – si dam o tura pe ulita la tara. Doar o mana pe volan, geamul deschis pentru ca sa simtim curentul vitezei, iar gropile care ca simplu pasager te faceau sa injuri soferul par acum distractive. Cind te-ai saturat si de compromisul de a conduce masina numai pe cimpuri pe care nu ai cum sa atragi atentia gagicilor, dai de permis. Si pana la urma iei, fie ca din prima, a doua sau a noua.

Asa ca esti sofer, ceea ce ai vrut mereu. Iti place in masina, nu te-ai mai dezlipi de ea, chiar daca statul pe scaun a contribuit decisiv la burta care se arunca peste curea si pe care centura de siguranta o face si mai vizibila. Iti place ca noaptea nu mai vii de la discoteca cu taxiul, chiar daca asta inseamna sa iti tradezi prietenii „alcoolisti” si sa stai la masa plina cu apa plata si suculet a fetelor. Ba chiar iti place asa de mult masina incat accepti sa te faci agent de vinzari. Iar seful tau, mult mai ingrijorat de soarta facturilor si de consumul de combustibil decit de tine, iti va oferi un claustrofobic Tico. Nici daca transporti marfa nu e prea bine, pentru ca sigur ti se va da un furgon in care tu vei asa de ingramadit incat din afara vei semana cu un afis pe parbriz, in timp ce marfa se lafaie lenes in spate.

Iar cand trist iti dai seama ca, chiar daca nu esti simplu pasager, simti gropile ca pe puternice suturi in fund iar traficul te desparte de distractie, te faci taximetrist. Numai ca firma de taxiuri te fraiereste si iti da o rabla, bine vopsita ce-i drept, dar care se clatina ca o salupa pe valuri de furtuna.

Asa ca trebuie sa faci ceva cu viata ta .... automobilistica. Ai strins ceva bani din „raliurile” comparabile cu Paris – Dakar in special „datorita” gropilor si oboselilor, si iti aduci aminte cu bucurie ca pe lume mai exista masini straine sau macar masini romanesti noi. Asa ca daca te-ai saturat de masinile care nu pornesc dimineata decat cu apa calda in radiator, de bateriile care se comporta ca niste 777-uri nenorocite, de vecinii iesiti in izmene pentru a-ti spune ca i-ai trezit din somn, iar sotia si copiii sunt si ei satui de impins masina sute de metri, atunci ai nevoie de o masina care s-o ia la, vorba aia, sfert de cheie. Adica automat. Pentru asta e AUTOclick.ro.

Dan Arsenie